OBLIVION

Am văzut ieri filmul Oblivion, mi-a plăcut,
mai ales că vorbeşte, în cheie simbolică,
despre lucruri care se petrec în lumea reală, actuală
(şi nu neapărat într-un viitor indepărtat din anul 2077).

O maşinărie extraterestră, un „vrăjmaş”,
invadează planeta Pământ folosindu-se de doi oameni,
pe care i-a păcalit cum că oamenii sunt de fapt extratereştrii
care au invadat Pâmăntul şi care trebuie exterminaţi.

Astfel, crezând că ei apără de fapt umanitatea,
oamenii ajung să fie tocmai cei care-i extermină pe oameni.

Metaforic vorbind, sistemul i-a păcălit cum că ei sunt nişte „îngeri”
şi misiunea lor e să lupte împotriva „Diavolului”,
fără ca ei să-şi dea seama că prin această luptă pe care o duc
tocmai ei sunt „Diavolul”  iar umanitatea
trebuie aparată de ei, nu de către ei…
…ei sunt cei care o distrug (doar că nu-şi dau seama de asta).

Lor li se spune că misiunea lor este să protejeze umanitatea,
fără să-şi dea seama că ei sunt de fapt cei care o distrug,
şi pericolul de care umanitatea trebuie apărată sunt tocmai ei.

Nu, nu e doar un film SF despre oameni şi extratereştri,
ci e o metaforă pentru relaţia dintre om şi sistem în zilele noastre.

De aici pana la religie, politică şi alte forme de manipulare,
cu „trimişi ai Domnului” care au misiunea de a-i salva pe oameni
din mâinile „Diavolului”, fără să-si dea seama că ei sunt de fapt diavolul
de care oamenii trebuie salvaţi… este o cale scurtă.

Probabil în acelasi fel în care cei din Frontul Salvării Naţionale
în frunte cu Iliescu i-au convins pe români sa lupte împotriva românilor în 1989,
fiind fermi convinşi că îşi ucid conaţionalii pentru a apara patria…
când, de fapt, prin tot ceea ce ei făceau, distrugeau practic ţara 
dând-o în mâinile unui sistem corupt de sub influenţa căruia n-a scăpat nici astăzi.

Nu ştiu ce mă face să cred că sistemul de la noi nu se va opri
decât în momentul în care România va fi complet dizolvată ca naţiune,
la fel cum sistemul extraterestru din film nu avea de gând să se oprească
decât în momentul în care planeta ar fi fost complet epuizată.

La fel cum soldaţii din americani cred
că luptă pentru pace, că luptă împotriva războiului
fără să-şi dea seama tocmai prin acest demers „nobil”
ei sunt cei care produc de fapt războiul. 

Lupta împotriva războiului
este chiar războiul. Ce înşelătorie.

Cât rău poate face un om inconştient
fiind ferm convins că face binele…

Bine spunea un prieten de-al meu,
că inconştienţa e sinonimă cu răutatea.

Iar după ce misiunea celor doi va fi încheiată,
li se promite o reîntoarcere pe planeta Titan, un satelit al lui Saturn,
acolo unde-i aşteaptă ceilalţi supravieţuitori. 

Aici Titan e un simbol pentru „eterna recompensă”
pe care sistemul înşelător o promite omului dacă acesta este „ascultător”,
dar de care omul nu va avea parte vreodată,
pentru că vorbim despre o iluzie.

Titan e simbolizează locul acela de muncă
care te scapă de toate grijile (până când îl ai, şi apoi vezi că nu te scapă)
casa aceea frumoasă (care părea parcă mai frumoasă în poze)
familia de vis cu persoana perfectă (sufletul pereche)
sau poate chiar aşa-zisa democraţie promisă în ’89…

…şi toate celalalte lucruri pe care sistemul ţi le promite
dacă eşti ascultător, stai cuminte în banca ta şi faci ce ţi se spune…
…dar care se dovedesc în final a fi doar goană după vânt.

Şi nu în ultimul rând, apare în film şi simbolul Cristosului, al salvatorului,
care odată ce-si dă seama cine este el de fapt şi cum a fost păcălit,
odată ce se trezeşte (sau se „iluminează”) se dă pe sine pentru ceilalţi.

Ceea ce mă face sa cred că
cine se va ridica şi va face ceva împotriva sistemului din România,
va trebui să plătească un preţ scump… preţul „răscumpărării”.

Şi ca încheierea filmului, se lasă de înţeles,
printr-o clonă a personajului principal,
că într-un fel sau altul, personajul care s-a sacrificat de dragul celorlalţi
va avea şi el cândva parte de roadele sacrificiului său.
________________________________________________________